Chiar dacă comunitatea momârlanilor din Uricani nu a fost una numeroasă, ea a perpetuat și a transmis prin simplul lor grai poveștile și legendele zonei, poate povești mai simple și lipsite de tâlc sau momente din viața unor membrii ai comunității, devenite prin fantasticul întâmplării poveștii ce s-au păstrat.
Poveștile spuse la gura sobei, mai ales iarna, pe-nserate, ascultate de cei mici, ca apoi în timp să fie transmise în jurul focului de stână, se mai spun și acum în această eră digitală în care mediul on-line este plin pițipoace și fandosiți ridicați la rang de legende.
Unele dintre aceste povești ne spun despre vulturii cei mari ce planau pe adâncul cerului și de care mamele se speriau ascunzându-se cu copii cei mici, de șarpele cel mare care sugea noaptea de la vacă lăsând familia fără lapte sau despre micul balaur care a fost văzut la cascada Sterminos în urmă cu sute de ani. |
După un timp, câinele s-a liniștit din a hămăi, întorcându-se bucuros la stăpâna care trenura ca salca-n vânt. La început încet și cu mare grijă, uitându-se în toate direcțiile, biata femeie pornii către casă, apoi mării pasul depărtându-se cât mai mult de zona cascadei.
Ajunsă în mica comunitate e momârlani, povestii peripeția prin care trecuse, de frica cei măcina sufletul știind că trebuie să urce la stână la omul ei din nou cu cele de trebuință. Cei care au ascutat-o nu au zi nici ba, dar nici nu au râs, știind că de săbăticiunile pădurii nu e bine să râzi, dar un bătrân al satului le-a zis că mai auzise de astfel de întâlniri cu ciudățeniile pădurii de la bunicii lui și în târgul de la Pui (din Țara Hațegului) se vorbea de ouăle de piatră care pot fi găsite pe dealuri.
Revenind la poveștile zilelor noastre, de câţiva ani, alături de atracţiile turistice „clasice” din Ţara Haţegului şi-au făcut loc în preferinţele vizitatorilor săi şi cele care amintesc de tărâmul dinozaurilor. Primele fosile de dinozauri au fost descoperite aici la sfârşitul secolului al XIX-lea, de către Franz Nopcsa (1877 – 1933), savantul care a revoluţionat paleontologia, iar la începutul anilor 2000 a fost înfiinţat Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, coordonat de Universitatea din Bucureşti, cea care derulează de patru decenii activităţi de cercetare în zonă.
|
Povestea era simplă, dar speria copii mici, zglobii și neastâmpărați, care își doreau să vadă și ei balauru când vor crește mari, să se lupte cu el și să-l răpună că așa auziseră ei că face voinicul voinicilor Iorgovan, cel care a răpus marele balaur ce i-o furase pe frumoasa lui Oslea.
Depănată de baciul din stâna din Cracii Sterminosului, povestea ne duce în trecut, în urmă cu 3-400 de ani, în aceea perioadă în care munții erau plini de stâne de capre, oi și vaci, animale păstorite și iubite de momârlani, esențiale supraviețuirii în această zonă aprigă din vestului Ținutului Momârlanilor.
Cobora de la stâna oilor, maica Ana, după ce-i dusese cele de trebuință soțului, care era și baciul stânii, pe poteca paralelă cu firul pârâului, cântând ca să-i treacă de urâtul singurătății și urmată de Ursu, câinele cel bătrân ce o urma peste tot. Tot drumul de întoarcere spre casă ploaia a urmat-o, forțând-o să meargă aplecată, nu din cauza desagilor în care avea cele două laităre (butoiașe cu brânză), ci din cauza ploii ce cădea necontenit.
Ajunsă în apropiere ”pișătorii Sterminosului” (cascada Sterminos) câinele începu să hârâie (mârâie) către cascadă, astfel încercând să atragă atenția femei, care deja spărietă se oprise. Atunci a văzut o lighioană cum nu mai văzuse niciodată în viața ei, înaltă de un stat de om, ce semăna cu balaurul din poveștile demult uitate spuse de bunici în copilăria ei. Câinele hămăia la ciudata creatură, care, speriată încerca să-și facă loc de fugă chiar prin apa cascadei, dar nereuind o luă la goană pe pârâu la vale și apoi prin pădurea deasă. |
 Dinozaurii pitici. Foto: Geoparcul Internaţional UNESCO - Ţara Haţegului.
La marginea Hațegului, în satul Sanpetru se află o clădire cunoscută azi drept ”Casa dinozaurilor pitici”. Acest muzeu a fost deschis, în satul Sanpetru pentru ca aici s-au descoperit rămășițele fosile ale unor specii de dinozauri pitici (care aveau cel mult jumatate de metru), considerate unice în lume. Multe dintre fosile au fost scoase la iveală de cercetatori însă și mai multe de către localnici.
Geoparcul dinozaurilor din Țara Hațegului este trecut sub egida UNESCO, această arie protejata are denumirea Situl Strei Hațeg și este de interes național înca din anul 2004. Geoparcul se întinde pe o arie care acopera orașul Hateg, dar și o serie de comune din jur.
Dacă vizitezi Stațiunea turistică Uricani și pleci la drumeție pe Poteca tematică Cascada Sterminos frumusețea cascadei și natura sălbatică te vor copleșii, iar dacă îți continui pllimbare până la Monumentul Eroilor de pe muntele Tulișa vei descoperii că te afli la granița dintre Geoparcul Dinozurior, Munții Retezat și Valea Jiurillor - Ținutul Momârlanilor... atât de aproape pentru un balaur pitic ca să-și facă plimbarea de frumuețe într-o zi ploioasă, când spera că nu-l va vedea nimeni. |
