Dicționar de Arhaisme
În lingvistică, arhaismele sunt cuvinte, expresii sau moduri de exprimare învechite, care au ieșit din uzul curent al unei limbi. O parte din arhaisme se folosesc și în prezent, de exemplu în diverse opere literare, istorice sau religioase, pentru a da un aer de vechime scrierilor, sau uneori în enunțarea legilor.
Cauzele care au condus la învechirea termenilor sunt: dispariția obiectelor, îndeletnicirilor sau a instituțiilor denumite de aceștia, înlocuirea unor cuvinte arhaice cu neologisme, inflexibilitatea lor (imposibilitatea derivării sau a compunerii și astfel, a generării de noi cuvinte și înțelesuri), precum și preferința generală pentru sinonimele acestora.
În mod cu totul surprinzător se constată în graiul bătrânilor momârlani din Uricani , Valea de Brazi și Câmpu lui Neag elemente ale limbii latine care nu sunt folosite în mod obișnuit în limba literară română și nici nu sunt interpretări artificiale în grai, după moda latiniștilor din secolul trecut. Dovada că în vechime graiul momârlanului avea mai multe elemente ale limbii latine le vom prezenta în rândurile ce urmează.
A adășui = lămuri acăț = salcâm adoară = altădată alduit = venerat alean = nostalgie apleca = adopta aret = în apropiere arete = berbecuț areapă = flanc la turma de oi apucături = obiceiuri |
B baeră = sfoar de la traistă bădic = clopoțel bădâni = putineu pentru bătut untul butic = ciuberel pentru unt bărăbete = vrabie brăcinar = curea la pantaloni berc = lăstăriș blană = scândură barabule = cartofi mici bobârlăie = anexele neîngrijite de lângă gospodărie borzi /bulzi = marginea piemontului (fruntea) brustani = brusture |
C canceu = cană mare călnoi = vatră cauc = polonic celari = locul unde se păstrează cașul la stână cermaluit = îngețoșat codrat = pătat comarnic = raft în celar pentru uscarea cașului și scurgerea zărului corastă = primul lapte la fătare cuculeu = loc înalt cleanț = stâncă mare cârcă = spate cioacă = platul zonei piemontane ciocotește = a sparge semințe de bostan sau jir chir-chir = ori-ori |
D dimica = fărâmița drâpui = a călca în picioare dudui = a tuna durui = a se da de-a dura dihomat = dărâmat diplăie = hățuri diolcăni = a bea continuu drâglu = piepten pentru fuior drug = rangă dudă = sirenă dă-te mitizului = odihnește-te |
E ebâncă = țolul de sub cal estâmp = anul acesta
|
F foale = burduf de piele fisorie = tigăiță fest = încontinuu făgădui = promite firizar = rumeguș fucel = burduf mic fundei = partea inferioară a clăii firez = joagăr fioc = sertar fiulare = a prinde cu nădejde |
|---|---|---|---|---|---|
G ghiuguie = deranjament stamacal glam = nod în piept grumuleu = dâmb de pământ guse = gât găta = a termina gâldău = groapă de apă gâb = cocoșat |
H hamuș = distrus, nenorocire (dă-te hamușului / urare - să aibe o formă fizică urâtă) hamușit = sleit de puteri hăbăuc = aiurit hârâi = a întărâta câinii hei = loc de casă hijmă = dușmănie hodobâcuri = mărunțișuri hurui = surpa hodâlgaie = loc denivelat horhoii = a râde cu zgomot hopoi = ploaie torențială hurc = goană la vânătoare hodolane = picioare |
I imbreană = mreană încondurat = supărat împocișat = îndreptat spre învergelat = joc de sfârșit de an imos = murdar întopârtat = cocoșat (deformat)
|
J jac = risipit jolj = pânză de bunbac juli = răzui jimuli = a smulge jovină animal sălbatic jilav = umed jelui = rindelui
|
L laităr = butoiaș cu toarte loturoane = scândură lepșit = plictisit lezne = ușor laibăr = vestă loloț = franjure
|
M a mucui = a scânci măndelete = făcăleț mândău = terci molfăi = a mesteca mundir = uniformă mataunt = cârpă de spălat vase
|
N nat = ins noaten = miel de un an nătăflete = tăntălău nălab (năglab) = țol de transport
|
O obor = țarc de vite obloc = oblon ogoaie = a se potoli, a se liniștii opreje = sorț ostie = suliță de prins pește ocol = curte |
P partie / partidă = trupă de crai pica = a smoli poame = fructe primej = despărțitură panză = undiță picioici = plăcintă de cartofi posli = gumari (încălțăminte) proscău = ploaie scurtă |
R rancotă = creangă uscată râcâi = scărpina răzălăuit = ras razlu = aparat de ras râni = curăța rărunți = rinichi |
S sâc = ciudă șchidorit = știrb sigin = infecție seîntioambă = se uită urât sencondoră = privire urâcioasă stavavă = turmă de cai stăvar = îngrijotor de cai strujac =saltea de pănuși stobori = leaț de gard șpargă = sfoară șale = mijloc stungăreață = găleată de lemn folosită la muls în strungă |
T țădulă = citație țahot = gălăgie târși = vreascuri tierfari = nuntașii miresii târnaț = prispă tragă = sanie trânc = suc de fructe de pădure fermentat tunie = să dea trofli = cu picioare deformate |
U unda = a fierbe ului = încurca
|
V vălău = jgheabul porcilor volnic = a dispune liber |
Z zmicura = a fărâmița zmicuri = fărămituri zăton = baraj de lumn zoane = apă cu clăbuci de leșie |
Surse: Petre Ghe. Făgaș - Localitatea Uricani din Valea Jiului - vatră de trăire românească, Editura Matinal, 2000
Ion Hobiceanu - Valea de Brazi - Mârșevoni
Ionel Dănescu - Paroșeni - Drăghicioni-Tăul fără fund
Petrică Făgaș - Uricani - Beca
Liliana Dănescu - Paroșeni
Maria Vlaic - Lupeni
Nică Dănesc - Uricani - Sterminos
Claudia Șandru - Uricani - Asociația Ținutul Momârlanilor
Lista ar putea continua, și astfel am putea salva multe din arhaismele locale care se vor pierde în negura timpului. Dacă vă amintiți cuvinte folosite de bunici și strămoșii dumneavoastră ne puteți ajuta să le salvăm.
2020
©Soo